Conducerea Primăriei Bârlad face primul pas pentru salvarea Casei de Cultură ”George Tutoveanu”, aflată momentan într-o stare avansată de degradare.
Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 29 septembrie se află un proiect de hotărâre privind atestarea apartenenței la domeniul public a clădirii Casei de Cultură „George Tutoveanu” și înscrierea acesteia în Cartea Funciară.
Imobilul, exploatat de ani de zile fără investiții sau reparații semnificative, se află într-o continuă degradare, iar autoritățile consideră că salvarea lui este o obligație față de patrimoniul cultural al orașului.
„Întrucât proiectul «Promovarea patrimoniului cultural și istoric al Municipiului Bârlad» are ca obiectiv reamenajarea completă a zonei centrale a orașului, se impune includerea acestei clădiri într-un proces de reabilitare sau reconfigurare. În acest fel, centrul ar fi reînnoit în ansamblul său, iar patrimoniul urban ar fi valorizat fără a lăsa elemente care să rămână ancorate în trecut și să afecteze coerența estetică a noii zone centrale”, a declarat primarul Dumitru Boroș.
Construită în 1971, Casa de Cultură ”George Tutoveanu” ocupă un loc central în peisajul urban și cultural al municipiului. Din momentul înființării sale, clădirea a fost concepută și utilizată ca spațiu public, cu o destinație culturală clar definită. De-a lungul timpului, a găzduit spectacole, expoziții, lansări de carte, activități educative, serbări școlare și alte evenimente de interes public, devenind un simbol al vieții culturale locale.
Astăzi, activitatea culturală este inexistentă, iar spațiile interioare sunt utilizate într-o proporție semnificativă de agenți economici privați.
”Realmente, casa noastră de cultura a devenit un imobil de închiriat spații. Această transformare a unei instituții culturale într-un centru comercial improvizat contravine flagrant destinației originare a clădirii și diminuează valoarea sa publică”, a spus primarul Dumitru Boroș.
Este de notorietate pentru locuitorii municipiului Bârlad faptul că această clădire culturală nu a beneficiat, în ultimele decenii, de lucrări de renovare, cu atât mai puțin de modernizare. Interiorul păstrează aceleași caracteristici învechite, precum mobilierul, devenind un spațiu inert din punct de vedere cultural, în ciuda amplasării sale centrale și a importanței simbolice pe care o are.
Casele de Cultură ale Sindicatelor au fost edificate de către fosta Uniune Generală a Sindicatelor din România (UGSR) înainte de 1989. Ulterior, în contextul social și politic instabil, toate bunurile care au făcut parte din proprietatea statului au fost preluate și inventariate în patrimoniul anumitor instituții și organisme care funcționau la acea vreme, fără să existe pentru unele dintre ele documente care să ateste dreptul de proprietate. Casele de Cultură au trecut în patrimoniul celor patru confederații sindicale, CNSLR – Frăția, CNS Cartel-ALFA, BNS și CSDR, reunite în prezent sub aceeasi umbrelă – Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România (ANCCSR).
”Acest organism nu se poate subroga în drepturile fostului UGSR atât timp cât s-a desființat în anul 1989, odată cu fostul P.C.R., iar patrimoniul fostului UGSR nu a fost repartizat noilor forme sindicaliste înființate după decembrie 1989 prin acte normative. Situația juridică a bunurilor ce au aparținut fostei UGSR nu a fost reglementată prin lege, așa că Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România nu are niciun temei legal și nici un act juridic doveditor să se numească proprietar al Casei de Cultură a Sindicatelor Bârlad și nici ale altor edificii din patrimoniul fostului UGSR. Această stare de fapt generează o serie de riscuri: pe de o parte, clădirea, nerenovată de zeci de ani, prezintă deficiențe majore de întreținere, ceea ce implică potențiale pericole pentru siguranța cetățenilor; pe de altă parte, lipsa unui regim juridic clar împiedică accesarea de fonduri externe (europene, guvernamentale sau regionale) care ar putea fi direcționate către reabilitarea și repunerea în funcțiune a clădirii în beneficiul publicului larg. În lipsa unei intervenții ferme și asumate, există riscul real ca acest spațiu să continue degradarea, să-și piardă complet funcționalitatea și să fie exclus, pe termen lung, din circuitul public”, a explicat primarul Boroș.
Atestându-i apartenenta publică, administrația locală va putea interveni în mod legal și eficient pentru demararea unor proiecte de reabilitare, modernizare și dotare a clădirii, în vederea transformării acesteia într-un centru cultural multifuncțional, accesibil întregii comunități. Un asemenea spațiu ar putea găzdui, în mod permanent, activități culturale, educative, artistice, sociale și comunitare – de la spectacole și conferințe, până la ateliere, cursuri sau inițiative de integrare socială, adaptate nevoilor actuale ale locuitorilor municipiului. În plus, includerea clădirii în domeniul ar facilita atragerea de finanțări externe, întrucât reglementările naționale și europene prevăd în mod expres că investițiile publice se pot realiza doar asupra bunurilor cu regim juridic clar definit, aflate în proprietatea publică.
Edilul-șef mai precizeaza că inițiativa este un act de responsabilitate față de patrimoniul cultural al municipiului.
”Autoritatea publică locală are obligația de a proteja, valorifica și reda comunității acest spațiu simbolic, astfel încât generațiile actuale și viitoare să poată beneficia de un mediu propice dezvoltării culturale și educaționale. Vom include Casa de cultură în agenda noastră in ceea ce privește reabilitarea clădirilor care ne validează trecutul cultural, așa cum se întâmplă cu clădirea fostei Școli nr. 2, Casa Juvara, Casa Cerchez, Casa Guriță și cum s-a intamplat deja în cazul Casei Cuza”, a mai spus primarul Dumitru Boroș.
